Aceasta carte nu este doar un manual, ci este o invitație de a explora modul în care culturile se imaginează pe ele însele și pe ceilalți, cum identitățile sunt modelate prin reprezentare și cum stereotipurile persistă, se adaptează și capătă greutate politică. De la descrierile antice ale "barbarilor" până la stigmatizările religioase medievale, de la viziunile romantice asupra Orientului până la imaginile globalizate și digitale care circulă astăzi, cartea urmărește istoria profundă a alterității ca un construct cultural.
Filosofia oferă unul dintre fundamentele cărții. Figurile monștrilor arată cum societățile testează limitele ordinii, în timp ce gândirea modernă - Levinas despre chipul
Celuilalt
, Nancy despre "a fi-laolaltă" - concepe alteritatea ca apel etic și ca temei al comunității. Literatura rămâne laboratorul privilegiat: de la epopei și teatrul shakespearian la Melville, Joyce sau ficțiunea postcolonială, ea cristalizează, circulă și uneori demontează stereotipurile.
Cartea abordează și teme politice centrale, inclusiv națiunea, rasa și identitatea; discursurile coloniale și postcoloniale care au justificat dominația și au inspirat rezistența; religia ca frontieră a excluderii și, totodată, potențial pod de legătură; trauma și războiul ca producători de alteritate radicală; și normativitatea impusă de rasă drept categorie critică a dominației culturale. Alte capitole explorează migrația, diaspora, globalizarea și media digitală, demonstrând cum
meme
-urile, filmele și narațiunile online reciclează clișee vechi și generează forme noi de reprezentare.
Un alt element este focalizarea pe imagologia românească. Autorul examinează modul în care călătorii străini i-au descris pe români în termeni ambivalenți - ospitalieri, dar înapoiați, europeni, dar orientali - modul în care intelectualii locali au răspuns prin contra-imagini ale demnității, ospitalității sau rezistenței și felul în care literatura modernă și narațiunile diasporei remodelează aceste reprezentări în contextul globalizării. Această perspectivă locală ancorează cadrul teoretic în exemple concrete, oferind cititorilor o oglindă pentru auto-reflecție în cadrul dezbaterilor europene și globale.
Pe tot parcursul, stilul îmbină claritatea cu rigoarea academică, vizând construirea unei panorame coerente. Fiecare capitol echilibrează explicația conceptuală cu exemple aplicate, făcând materialul accesibil studenților și stimulând gândirea critică. Imagologia apare nu doar ca ramură a literaturii comparate, ci și ca un domeniu interdisciplinar la intersecția dintre antropologie, sociologie, filosofie, studii media și teoria postcolonială.
Mesajul central este atât critic, cât și etic: reprezentările
nu sunt niciodată neutre. Ele pot justifica excluderea, xenofobia sau violența, dar pot stimula și solidaritatea, dialogul și creativitatea. A le studia înseamnă a recunoaște puterea lor, a demonta clișeele moștenite și a cultiva responsabilitatea față de diversitate. Într-o lume marcată de migrație, hibridizare și interconexiune globală, imagologia nu este doar un demers academic, ci o necesitate civică.
Această carte oferă, așadar, o hartă a felurilor în care identitățile și diferențele au fost imaginate de-a lungul istoriei, un ghid pentru orientarea în peisajul cultural fragmentat, dar interconectat al prezentului, și un set de instrumente pentru a chestiona imaginile care modelează felul în care ne vedem pe noi înșine și pe ceilalți.